Moșul de Crăciun

Sania și-o duce-n spate
Sac nu are, n-am văzut
Are însă un cap prea mare
Ca un glob mare de lut.

Moșu-i beat, abia mai merge
E bătrân și e bolnav
Lumea crede că cerșește
El este de fapt zugrav.

Brad de vrei să ai în casă
Îl furi sau îl desenezi
Ori în mămăligă groasă
Tu cu grijă îl sculptezi.

Îți pășește Moșu’n casă
Cu noroiul între deshte
Pe peretele din spate
Un brad falnic zugrăvește

Trage linii la-ntâmplare,
Tulpina o face strâmbă
Intunericu’ din lumânare
Foamea lungă o alungă.

Dragii mei, ochii mă doare,
Lumânările s-au stins
Stau cu iarna-n buzunare.
De necazuri eu sunt nins

De vreți să o duceți bine
Vă uitați în calendare
Iahturi, vile, flori, vacanțe
Și visați că stați la soare.

Sapă moșu’ o groap-adâncă
Singur se așează-n ea
Pune scândurile-n cruce
Și deasupra o perdea.

Seara, când crapă de ciudă Luna,
Prin noroaie groase de magiun,
O umbră pe catalige…
Uite… pleacă Moș Crăciun.